Prima săptămână de școală s-a încheiat. Pentru mulți copii, a fost o perioadă intensă: un amestec de curiozitate, entuziasm, dar și oboseală și nesiguranță. Este normal — schimbarea ritmului, emoțiile revederii colegilor sau cunoașterea unora noi, adaptarea la profesori și reguli pot consuma multă energie.

Dar adevărata provocare începe acum. Primele săptămâni de școală sunt o etapă de tranziție în care copiii, părinții și profesorii își găsesc treptat echilibrul. Cum putem face ca această perioadă să fie mai blândă și mai constructivă pentru toți?

Pentru elevi: cum îi sprijinim să se adapteze

Chiar dacă un copil pare entuziasmat la început, adaptarea reală durează câteva săptămâni.

Semne normale în această perioadă:

• oboseală accentuată, mai ales seara;

• fluctuații emoționale (iritabilitate, tristețe fără motiv aparent);

• rezistență la teme sau la pregătirea ghiozdanului;

• dorința de a petrece mai mult timp acasă, în siguranță.

Cum îi putem ajuta concret:

• Rutine stabile: ora de culcare și de trezire, masa de dimineață și organizarea ghiozdanului la aceeași oră.

• Timp de descărcare: golirea ghiozdanului și 30–60 minute după școală pentru joacă liberă, desen, sport ușor sau pur și simplu odihnă.

• Întrebări deschise: în loc de „Cum a fost la școală?”, încercați „Care a fost momentul cel mai amuzant de azi?”, „Ai ajutat pe cineva azi?” sau „Ce te-a surprins azi?”.

• Validarea emoțiilor: „E normal să fii obosit, și eu mă simt așa după o zi plină.”

Pentru părinți: rolul răbdării și al rutinei

Părinții resimt și ei începutul de an școlar: noi orare, drumuri mai multe, teme, activități extrașcolare. În acest context, tensiunile apar ușor.

Ce merită să ținem minte:

• Răbdarea e mai importantă decât perfecțiunea. Copilul nu trebuie să se „adapteze instant”.

• Comunicarea asertivă: când copilul protestează, încercați să înțelegeți cauza („E obosit?”, „Se teme de ceva?”) înainte să sancționați comportamentul.

• Rutine simple: o rutină de seară cu pași clari (teme – cină – pregătirea ghiozdanului – relaxare – somn) reduce anxietatea.

• Echilibru între școală și joacă: în primele săptămâni, nu aglomerați programul cu multe activități suplimentare.

Pentru profesori: primele săptămâni dau tonul întregului an

Clasa se formează ca „grup” în primele săptămâni. Atmosfera stabilită acum va influența felul în care elevii colaborează și se raportează la școală.

Recomandări practice pentru profesori:

• Micile gesturi contează: un zâmbet, un „Mulțumesc pentru răspuns”, o apreciere sinceră pot schimba ziua unui copil.

• Ritualuri de conectare: câteva minute la început de oră pentru întrebări simple („Cum vă simțiți azi pe o scară de la 1 la 5?”) pot crea siguranță și apropiere.

• Observarea copiilor retrași: uneori, cei liniștiți au nevoie de sprijin suplimentar pentru a se integra.

• Încurajarea întrebărilor: normalizați faptul că „a întreba” e la fel de valoros ca „a ști răspunsul”.

Concluzie

Prima săptămână a fost doar începutul. În următoarele săptămâni, adaptarea reală se construiește prin răbdare, rutine și încurajare.

Pentru elevi, e nevoie de timp să se obișnuiască cu ritmul.
Pentru părinți, e nevoie de înțelegere și sprijin blând.
Pentru profesori, e nevoie de gesturi de încurajare și de atenție la nevoile emoționale.

Cu pași mici și consecvenți, aceste prime săptămâni pot deveni fundația unui an școlar echilibrat, în care copiii nu doar învață, ci și cresc emoțional.